Nevoia de cunoaştere a fiecărui individ uman ar putea fi, în teorie, măsurabilă. Ba chiar anticipată la un moment dat, în copilărie sau chiar la naştere, dacă s-ar dovedi că datele sunt în totalitate conţinute în zestrea genetică. Ca un fel de lungime de undă, ca o frecvenţă. Apoi ar putea fi făcută o hartă completă a tipurilor de explicaţii asupra lumii, fiecare cu frecvenţa ei. Asta ar fi uşor de făcut deoarece argumentele subtilizatorilor profesionişti ai curiozităţii umane sunt, la urma urmei, oricum calibrate pe un anume tip de target. - mai mult>
Un pisoi e esential pentru gandirea sanatoasa; atrage intotdeauna atentia asupra faptului ca sunt lucruri despre care mai bine s-ar tace (in mod wittgensteinian).
Am cunoscut nationalisti cu biblioteci xenofoabe, gay cu biblioteci militante, evrei cu biblioteci sioniste, mistici cu biblioteci confuze. Eu as vrea sa-mi fac o biblioteca cu pisici. Nu cu Pluto a lui Poe, sau alte magarii de ev mediu. Carti cu pisici misto, destepte, ironic torcatoare si etern intelegatoare cu limitele intelectului uman. Ma gandesc la cateva si - mai mult>
“Oare putem spune că tocmai cele mai mărunte obiecte, fie ele şi goarna, acordeonul sau batista, înnoadă cele mai desperecheate lucruri în viaţă? Şi că obiectele se mişcă-n cerc, iar în devierile lor există ceva supus repetiţiei – supus unui cerc drăcesc? Poţi s-o crezi, dar nu s-o spui. Dar ceea ce nu poţi spune, o poţi scrie. Fiindcă scrisul e un act mut, o muncă de la creier la mînă. Care omite gura. …
Sunetul vorbelor ştie că trebuie să-nşele, fiindcă obiectele te-nşeală cu materialul lor, iar sentimentele cu gesturile lor. În punctul de întretăiere unde se întîlnesc înşelăciunea materialelor cu aceea a gesturilor, sunetul vorbelor se oploşeşte cu adevărul său născocit. Cînd scrii, nu poate fi vorba de încredere, ci mai degrabă de onestitatea înşelăciunii.”
“Orice cuvînt ştie ceva despre cercul drăcesc”, discurs rostit la primirea Premiului Nobel pentru Literatură, Stockholm, 2009,
Mi s-a spus azi ca unele dintre desenele pe care le vazusem la Berlin nu mai sunt disponibile dupa o vizita nocturna a unor necunoscuti. Picasso si Matisse, in principal. Mi-a amintit de senzatia contradictorie avuta la plimbarea printre Picasso-uri (…) Intrasem avand in cap o interpretare usuratica a vietii-operei centrata pe imaginea incrucisarii trasaturilor feminine ale muzelor (urechea Olgai, ochii lui Marie-Therese) unei vieti duble (artist boem vs. pater familias de weekend) codate in cheia evolutiei volumelor in plan. Asta e, cartile bune nu raman asa bine conservate in memorie. De buna seama, asteptarile cuiva care vine cu interpretarea de acasa au fost prevazute - vezi de ce>
Am gasit cel mai potrivit remediu pentru lucrurile ce raman in cap cate o zi intreaga. Sunt lucrurile care raman in cap cu anii, iar frazeologia muzicala e doar cel mai la indemana mediu in care le testez. S-ar putea sa aiba un efect si asupra durerilor de cap, iar despre aplicabilitatea in largi proiecte de inginerie sociala nici nu indraznesc sa visez.
I’m thinkin’ about my doorbell
When ya gonna ring it, when ya gonna ring it - video aici>
Curios cum ramane cateodata un cantecel in cap si nu se da dus nici cu biciul nici cu zaharelul. Sing along:
you stole the sun/ straight from my heart/ from my heart/ from my heart
with no excuses/ just fell apart/ fell apart/ fell apart
no, you won`t make a mess of me/ mess of me/ mess of me…
Ok, e simplu. Oamenii participa activ la evenimentele de business, beau, mananca si fac poze. Dupa aceea, spun ce s-a intamplat.
E important sa dai tricouri la orice lansare. Un studiu de piata (bazat pe cautarile google), indica si faptul ca publicul anului 2009 le prefera ude.
Filmul teoretic, claustrofobic prin excelenta, filmat in intregime intr-un apartament. Muntii inzapeziti si cascadele urlatoare nu au nici un cuvant de spus in discutia despre domeniul normelor morale. Planul lui Hitchcock de a filma intr-un singur cadru tot filmul e limitat doar de lungimea rolelor de film, asa ca e impartit in serii de cate 8 min.
p.s. filmul este integral pe youtube, sectionat responsabil in episoade cat o rola de film din 1948.
-
Flickr Photos
More Photos
